În exteriorul
rombului ABCD cu măsura unghiului A de 60 grade se construiesc pătratul BCEF şi
dreptunghiul ABNM cu latura AM = 2 AB. Arătaţi
că punctele N, F, E sunt coliniare şi că NB = 2 BD.
Rezolvare: Construim figura, așa cum se vede în imaginea alăturată.
Pentru a demonstra colinitaritatea punctelor E, F și N, vă propun următoarea demonstrație:
Presupunem că atunci când construim dreapta care trece prin punctele E și F, prelungită până intersectează latura BN a dreptunghiului, acestă dreaptă intersectează dreapta BN într-un punct diferit de punctul N, pe care îl notăm cu N1. Acesată construcție se poate vedea în cea de-a doua figură. În această construcție punctele E, F și N1 sunt coliniare. Rezultă că unghiul EFN1 are 180 grade, iar unghiul BFN1 are 90 grade (suplementul lui este un unghi drept al pătratului. În triunghiul BFN1 avem unghiul FBN1 a cărui măsură o putem calcula astfel:
în jurul punctul B este un unghi de 360 grade. Unghiul FBN1 are măsura egală cu 360 - 60 - 60 - 90 - 90 grade = 60 grade. În triunghiul BFN1 dreptunghic avem un unghi de 60 grade, deci celălalt unghi ascuțit este de 30 grade. Știm că într-un triunghi dreptunghic, cateta opusă unghiului de 30 de grade este jumătate din ipotenuză. Rezultă că BF = BN1 / 2 = a . Rezultă că mărimea ipotenuzei BN1 este egală cu 2a.
Dar, din datele problemei dreptunghiul ABNM are latura Bn egală cu 2a. Rezultă că BN = BN1 = 2a. Cu alte cuvinte punctele N și N1 sunt puncte confundate și presupunerea făcută la început (că dreapta EF intersectează BN în punctul N1 diferit de punctul N) a fost falsă. Rezultă că drepta EF intersectează BN în punctul N și punctele B, F și N sunt coliniare.
Presupunem că atunci când construim dreapta care trece prin punctele E și F, prelungită până intersectează latura BN a dreptunghiului, acestă dreaptă intersectează dreapta BN într-un punct diferit de punctul N, pe care îl notăm cu N1. Acesată construcție se poate vedea în cea de-a doua figură. În această construcție punctele E, F și N1 sunt coliniare. Rezultă că unghiul EFN1 are 180 grade, iar unghiul BFN1 are 90 grade (suplementul lui este un unghi drept al pătratului. În triunghiul BFN1 avem unghiul FBN1 a cărui măsură o putem calcula astfel:
în jurul punctul B este un unghi de 360 grade. Unghiul FBN1 are măsura egală cu 360 - 60 - 60 - 90 - 90 grade = 60 grade. În triunghiul BFN1 dreptunghic avem un unghi de 60 grade, deci celălalt unghi ascuțit este de 30 grade. Știm că într-un triunghi dreptunghic, cateta opusă unghiului de 30 de grade este jumătate din ipotenuză. Rezultă că BF = BN1 / 2 = a . Rezultă că mărimea ipotenuzei BN1 este egală cu 2a.
Dar, din datele problemei dreptunghiul ABNM are latura Bn egală cu 2a. Rezultă că BN = BN1 = 2a. Cu alte cuvinte punctele N și N1 sunt puncte confundate și presupunerea făcută la început (că dreapta EF intersectează BN în punctul N1 diferit de punctul N) a fost falsă. Rezultă că drepta EF intersectează BN în punctul N și punctele B, F și N sunt coliniare.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu